sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Doar TU esti raspunzator de ceea ce ti se va intampla,

Cred ca nu e nici un secret pentru nimeni si nu eu am descoperit asta.....ne nastem singuri....si tot singuri plecam....unii spun ca noi ne alegem de fapt familia in care ''sa ajungem'' si ca de fapt fiecare dintre noi are propria-i misiune pe pamant.
Cel mai important este ,cred eu,sa traiesti clipa cum spune colegul meu de birou Iannis,sau cum la fel imi spunea Michaella.
Cred ca e important sa ne mobilam tartacuta cu ganduri bune si mai ales sa ne inoculam intotdeauna ca e la indemana noastra sa reusim.
Daca ai fost crescut intr-o familie care te-a inconjurat cu toata dragostea,cred ca ai mari sanse ca si tu la randu-ti sa oferi dragoste celor din jurul tau si mai apoi....familiei tale...copiilor tai.
Saracia ca si bogatia sunt de fapt date de ceea ce ai in inima ta.....si a acumula bogatii nu cred ca e acelasi lucru cu a te inconjura de acareturi....sa porti numa tzoale de firma si sa epatezi la reintalnirea de 10-20-30 de ultimul model de SUV,doar pentru a demonstra ca esti un tip / o tipa de succes.
Si succesul,cred ca il poti masura pana la urma in suma tuturor compromisurilor pe care le-ai facut pentru a atinge succesul.
Odata ajuns in varful piramidei....cel mai greu.....cu mult mai greu decat ascensiunea este sa te mentii......pentru ca asemeni legii lui Murphy care suna cam asa; '' O maimuta cu cat e mai sus in copac cu atat i de vede dosu' mai usor''....revin,cel mai greu este sa te mentii acolo sus....pentru ca a te mentine este de fapt cel mai greu....atunci descoperi ''cat de valaoros esti...esti uimit de cate cunostinte ai peste noapte''.....pentru ca odata cu declinu' sa realizezi ca nu prea mai insemni mare lucru pentru nimeni...si ca de fapt.....atat baietii /cat si fetele care ''te adulau'' la un moment dat.....nu iti mai raspund nici macar la salut.
Ai cazut....ai '' genunchii inimii juliti''....te ridici copacel in doua picioare si o iei de la capat...pentru ca nu-i asa....cine nu cade...nu se poate inalta....deci mergi mai departe.
Am cunoscut oameni minunati care m-au inspirat.....acum imi explic de ce copil la sat fiind cautam insistent compania vecinului trecut bine de 60 de ani,Mos Grigore,Dumnezeu Sa-L Odihneasc-n Pace....spre disperarea mamei,care nu isi putea explica...'' de ce dracu' Sorinel asta merge toata ziua la mosu' ala si nu se joaca cu copiii de varsta lui''....sarmana mama nu avea de unde sa stie ca prietenul meu,era un substituient al bunicului pe care nu-l mai aveam si mai ales.....avea niste povesti fascinante...despre ceea ce patimise in viata.
Una din fiicele lui lucra la Casa Presei Libere si in fiecare vara cand venea in concediu ii aducea si un geamantan de carti.....au fost cele mai minunate carti pe care le-am citit vreodata....fara a avea pretentia ca sunt vreun citit.
Cred ca am mai postat asta....mi-l amintesc cum plangea in seara in care am mers sa-mi iau ramas bun de la el.....picasem admiterea la facultate si ma asteptau 1 an si 4 luni de zile de armata la trupa....printre lacrimi nu mi-a spus decat atat;
Dorine,ai grija de tine si sa te intorci cu bine si mai ales.....sa nu ne faci de ras pe acolo !!!!
Cand a murit....nu l-am putut petrece pe ultimul drum...pentru ca am plans in hohote,spre marea nedumerire a mamei si mai ales a nepotilor sai....pierdusem un prieten drag chiar daca cu mult mai in varsta decat mine.
De invatatoarea pe care am avut-o in primii 4 ani de scoala imi amintesc cu drag,chiar daca nu a avut viata usoara cu mine....stateam in aceiasi banca cu fiul dansei cel mic si bineinteles ca terminam cu mult inaintea celorlalti si incepeam sa facem tot felul de nazbatii.....mama mia ce bataie ne luam.....ajungeam acasa cu urechile rosii si umflate...iar invatatoarea avea ''marele privilegiu''...de '' a intra in gura mamei''....care era ''foarte revoltata'' ca isi permitea sa-i bata odoru'.
Daca ar fi stitu mama ce ''odor cuminte '' avea...cred ca imi mai luam inca vreo 2-3 portii de papara!!!!!!!
Anii au zburat si zboara prea repede....parca totul s-a petrecut ieri...atat de limpezi imi sunt amintirile...sper sa nu fie vreun inceput de ALZHEIMER....mi-e greu sa analizez si sa spun cu excatitate,daca l-am facut sau i-am facut de rusine pe cei de la sat.....cred ca nu.....ceea ce am facut nu am facut pentru a nu-i face de rusine pe ei...sau sa-i faca pe ai mei sa fie mandri de mine.
Mi-am ascultat de foarte multe ori intuitia....am cautat sa fiu cat de cat rezonabil cu cei din jur.....nu am facut rau...cel putin nu-mi amintesc sa fi facut rau cuiva cu sau fara premeditare....am invatat din greseli....nu le-am repetat pe cele facute....pentru ca au fost atatea alte sute de greseli care isi asteptau randu' sa le comit.
Pot afirma cu certitudine...desi am aflat mult mai tarziu......ca toate faptele petrecute au fost rodul gandurilor mele.....daca am trimis ganduri bune.....bine am primit in schimb.....daca nu am iertat....pe cineva....pana nu am iertat...nu am fost iertat.....daca cultivi porumb....nu te poti astepta sa recoltezi...banane...!
De aceea cred ca noi suntem direct raspunzatori.....de ceea ce ni se intampla....in mod inconstient....atragem asupra noastra .....rezultatul gandurilor si mai ales emotiilor noastre.
Nu e semn de intelepciune,sa ierti si sa doresti binele celor din jur.....doresti si daruiesti in jurul tau bine....de bine ai parte.
A....ca rasplata binelui,intr-o poportie mai mica sau mai mare poate fi raul....asta e.....nu trebuie sa te lasi atras in cursa.
Viata mea,nu cred ca a fost cu nimic mai buna sau mai rea decat a unui copil care a ales sa se nasca intr-un alt colt al planetei sau intr-o familie mai pricopsita.....si eu am avut o copilarie frumoasa...chiar daca nu am avut jucarii sau dulciuri....cred ca am fost mai creativ....si am stiut sa ma bucur mai mult de copilarie si...de viata in general....daca vreau si acum imi iese.....inchid ochii....si pot privi chiar si nuantele de gri...intr-o alta culoare...desi asta le duce la disperare uneori pe Cami sau pe nepoatele mele....care implacabil imi reproseaza ca...''sunt dus''...si ca traiesc intr-o lume a mea....!!!!
Le invit si pe ele si va invit si pe voi...macar sa incercati...eu cred ca merita...sa incercati macar o data...si sa nu spuneti nimanui...ca sa nu fiti apoi acuzati....ca sunteti un pic....''cam dusi'' !!!!!














Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu