marți, 30 iulie 2013

Vara torida,vara minunata...,

 

Iulie,luna lu' cuptor isi traieste ultimele 48 de ore...urmeaza luna august cu temperaturi in crestere...plaja,....mare,soare...oameni frumosi,indragostiti....trafic nebun,vorba Mirelei,colega mea de birou...pare ca toata Romania se revarsa pe autostrada si pe marile bulevarde,catre Constanta...Romania s-a mutat la Constanta si imi place.
O vara cel putin minunata....Sega,prietenul meu si-a lansat la Targul de carte ''Carte la nisip'' de la Mangalia,vol.2 din trilogia ''NAMASTE''....am mers impreuna cu fetele mele sa-l sustinem si sa obtinem pretiosul autograf...a fost o seara de neuitat.
Scriitorul meu preferat Radu Paraschivescu a vorbit la superlativ despre cartea lui Sega....la sfarsit l-am intrebat daca nu vrea sa faca o poza impreuna cu mine,mi-a raspuns amabil si cu o modestie cum numai oamenii cu adevarat mari au...''da.desigur''...m-am bucurat sa ma aflu in preajma unor astfel de oameni.
 Week-end-ul trecut am ajuns la munte,am tinut neaparat sa o ducem pe Becky sa vada si ea muntele,am mers la Moeciu de Sus....am vizitat pentru prima oara Cheile Gradistei,un loc de vis...apoi am urcat inca 5 km in munte la Cheile Gradistei,Fundata Resort si ceea ce am vazut acolo m-a lasat pur si simplu fara cuvinte.
Romania ,inca mai are OAMENI,tara asta atat de greu incercata inca mai are potential....pare ca  nu e totul pierdut...mai exista un dram de speranta.
Ma bucur de vara,de soare,Andreea_Bianca,SuperScumpica mea draga e liceeana ...o privesc,cat e de frumoasa si mi se face rau cand ma gandesc cat de repede au trecut anii si ma intreb unde este ghemotocul care striga la mine si ma punea la punct cu un sec ''TU,sa taci,acum vorbesc eu '' :)
Becky din toamna merge la gradinita si deja stie ce si cum va fi,o privesc,cat e de hotarata sa cucereasca lumea si imi zic in gand...''uite si o Camelia in miniatura,numai ca asta stie ce vrea de la viata si nu permite nimanui sa-i spulbere visurile''.
Ma gandesc,ca s-ar fi bucurat sa le vada si Mama Mea...numai ca acest lucru nu mai e posibil,aici si acum...Mama Mea s-a mutat intr-o stea si ne vegheaza de acolo de sus....inca ma prabusesc....inca nu-mi vine sa cred ca nu mai e....ca a plecat .
Imi impun sa traiesc in prezent constient ca timpul se scurge.....odata trecuta clipa nu se mai intoarce...de aceea cred ca e important sa iubesti....sa speri...sa crezi si mai ales...SA IERTI !!!!

Sa aveti parte de o vara minunata !


duminică, 21 iulie 2013

Romania lui Andrei Plesu



România e, în multe privinţe, o alcătuire paradoxală. De aceea e greu
sistematizabilă, de aceea e greu de guvernat. Reuşim lucruri care, în
mod normal, nu merg împreună. Reuşim de pildă, constatase deja Titu
Maiorescu, să producem forme,  pentru care ne lipseşte cu totul
fondul. Aşa ceva nu e la îndemâna oricui. Şi ceea ce e spectaculos e
că, una peste alta, ţara funcţionează, aşa paradoxală, improbabilă cum
este! Să dăm câteva exemple:

Una dintre neobişnuitele noastre reuşite este să  avem un coeficient
imens de poluare (în aer, în apă şi pe pământ), fără să avem o mare
industrie. Industria noastră este sublimă, dar imperceptibilă altfel
decât prin cantitatea de toxine pe care o emană.
 Ne otrăvim, aşadar,
fără otravă sau, mai exact, obţinem otravă din te miri ce.

O altă reuşită paradoxală: avem medici foarte buni şi spitale foarte
proaste... 
E inexplicabil cum poţi avea medici de calibru, când mai
tuturor le lipseşte instrumentarul necesar pentru a-şi face meseria
onorabil. Şi totuşi şi-o fac. Medicul te salvează, "sistemul" te
omoară.


Alt miracol: avem o mare concentrare de "atracţii turistice" şi n-avem
turism. Turismul n-ar da rezultate la noi decât dacă s-ar generaliza
un mod de teleportare a turiştilor, aşa încât ei să ajungă în faţa
frumuseţilor patriei fără să aibă nevoie de drumuri, de hoteluri şi de
servicii  în general.
 Paradox colateral: suntem ospitalieri, dar
umflăm  grosolan nota de plată, pe baza ideii că "străinul" trebuie
jumulit.

Mai departe: ne lăudăm cu elevi eminenţi, foarte bine calificaţi la
felurite olimpiade internaţionale, dar ştim cu toţii că învăţământul
autohton e în criză, că profesorii s-au descalificat, că şcolile sunt
delabrate şi salariile sunt mici.

Avem tradiţii agrare incontestabile, pământ fertil, mână de lucru,
dar nu prea mai avem agricultură
: mâncăm pâine turcească, fructe şi
legume comunitare, iar carne şi produse din carne importăm din toată
lumea.

Suntem săraci, dar am umplut Bucureştiul de automobile pretenţioase,
cârciumile sunt pline, călătorii români se înghesuie prin avioane
trans-europene şi trans-atlantice cu bagaje de apocalipsă.

Suntem patrioţi, dar n-avem patriotism: adică nu ne preocupă
grădinăritul limbii strămoşeşti, viitorul imediat şi concret al ţării,
istoria ei,  monumentele ei, instituţiile ei. Avem la chefuri
romanţioase suspinuri naţionale, dar primul gând când ne amintim de
ţărişoară e s-o delapidăm.

Pe măsură ce avem elite mai puţine, dezvoltăm faţă de ele un dispreţ
tot mai mare.

Avem şomaj, dar muncim la negru, n-avem bani, dar ne descurcăm,
suntem creştini, dar la câte un hram sau la câte o sărbătoare ortodoxă
ne îmbulzim, ne ocărâm şi vociferăm ca o hoardă fără istorie şi fără
credinţă.


Orice analiză a României contemporane (sau eterne?) se blochează, la
un moment dat, în paradoxuri asemănătoare.  Inventarul lor pare
infinit.

În rezumat,  s-ar spune că ori avem evoluţii interminabile, care nu
culminează niciodată într-un scop atins, ori avem împliniri care nu se
justifică prin nici o evoluţie. Ori drum fără ţintă, ori ţintă fără
drum. Creşterea organică, cu rezultat conştient şi = previzibil,
continuitatea, consecvenţa, organizarea, tenacitatea iată virtuţile
care ne lipsesc. Dar ne descurcăm noi şi fără...

De la Andrei Plesu citire :

      Nici în străinătate nu e  totul perfect. Nici vorbă. În  Franţa
disciplina rutieră e şleampătă, infinit mai rea decât în Germania;
portofelul îţi poate fi furat oriunde pe glob; şmecheri şi obraznici
se găsesc pretutindeni;
 surpriza restaurantului scump şi prost e mereu
posibilă; unele locuri sunt murdare; blocuri  dizgraţioase s-au
construit, mai ales în anii '60, peste tot; companiile aeriene
occidentale oferă servicii mediocre, provoacă întârzieri, nu te
scutesc, la o adică, de pierderea bagajelor.

     Pe scurt, oriunde te-ai afla, poţi întâlni numeroase prilejuri
de indispoziţie.

     La noi e altfel. Neregulile, inconfortul, arbitrarul, lipsa de
educaţie, nesimţirea, ilegalitatea, aproximaţia, mă rog, toată
ornamentica "milenară" a ţărişoarei ilustrează o tradiţie durabilă.

    Nu e vorba de accidente, de "din când în când"-uri tolerabile,
inerente, compensate de un fundal general agreabil.

   Fundalul a ocupat avanscena. Şi e esenţialmente neplăcut. E
muşchiulos, vital, indestructibil. Turcii vin şi pleacă, fanarioţii
vin şi pleacă, ruşii vin şi pleacă, comuniştii vin şi pleacă. Noi
rezistăm fălos, fudul, chefliu şi dârz. Dăm vina pe ei, pe toţi, şi ne
vedem de treabă.

   NATO  încearcă să ne organizeze, UE încearcă să ne domesticească.

    Degeaba. Apa trece, pietrele rămân, avem şapte vieţi în pieptul
de aramă, românul nu piere. Nu moare şi nu se transformă. Se
adaptează. Se descurcă.

     Ţine cu dinţii de specificul lui naţional. Şi tocmai de aceea,
sunt pesimist. Cred că nu ne vom schimba niciodată. Vom continua să
stăm în calea tuturor binefacerilor şi noroacelor, fără să luăm decât
caimacul de primă instanţă.

    În rest, vom dospi, somnolenţi, în dulcele borş autohton, cu mici
accese de enervare tandră...

 Străzile vor rămâne mereu betege, pline de gropi şi asfaltate cu
gumilastic, autostrăzile, dacă vor exista, vor fi nişte şantiere
perpetue, şoferii "profesionişti sau amatori" vor conduce bezmetic,
isteric, mitocăneşte.

     Îşi vor parca maşinile în poarta ta, în curtea ta, în sufletul
tău şi, dacă protestezi, te vor înjura exterminator sau vor zâmbi
suveran, de la înălţimea limuzinei proprii. Justiţia va fi mereu o
loterie, ziarele vor evita orice urmă de decenţă şi de nobleţe. Limba
se va strica zi de zi, televiziunile vor atinge culmi de manipulare şi
trivialitate. Laura Andre
șan e doar începutul. Oricine va putea
striga în piaţa publică orice despre oricine. "Relaţiile", pilele,
bacşişul vor fi la fel de greu de înlăturat ca şi câinii vagabonzi,
politicienii vor perora obscen despre patrie şi se vor gândi strict la
găştile de partid şi la  conturile personale.

     Toate scursurile vor ajunge vedete, toţi derbedeii vor deveni
campioni ai dreptăţii. Vom fi sufocaţi de proasta creştere, de
incultură, de muzică proastă şi de fast-food.
 Prostia va avea bani,
iar nepriceperea va avea putere. Aerul se va umple de invidie, ură şi
băşcălie. Comunismul va reînvia, roz şi cochet, cu sprijinul unor
băieţei de bani (şi idei) gata, semidocţi şi trendy, netrăiţi,
iresponsabili, grăbiţi să găsească înainte de a căuta. În schimb,
icoanele vor fi evacuate din viaţa publică, în numele unei libertăţi
de conştiinţă care nu ştie încă nici ce e libertatea, nici ce e
conştiinţa.

      Manelele se vor multiplica, urbanistica va intra în colaps, vom
avansa trudnic printre răgete şi scuipături. 
Şi vom vota, o dată la
patru ani, în funcţie de clubul sportiv care ne place.

 Cum vedeţi, sunt pesimist. Ba pot, pentru ca să spun, că sunt apocaliptic.

      Totul a început când, întors la Bucureşti după o vacanţă
agitată pe alte meleaguri, am constatat două lucruri: mai întâi că e
mai cald  decât în restul Europei, mai cald decât la Mediterana şi
apoi că singura scară rulantă care urca de la autobuze la ghişeele de
control-pa
ș
apoarte nu  funcţionează. Am urcat gâfâind, cu mireasma
patriei în nări.

      Sunt prea pesimist? Să dea Dumnezeu. De-abia aştept să fiu contrazis.
                                          A.  Plesu



***** Multumesc prietenei mele Angela care mi-a trimis articolul pe e-mail !

joi, 18 iulie 2013

Să rămâi OM...,



Sunt un om şi îl iubesc pe Dumnezeu. Îmi port toate rănile, neajunsurile, moştenirile – şi genetice, şi morale, şi de educaţie. Monahismul dintotdeauna a fost văzut ca o bolniţă sufletească. Acesta este un loc în care vin oamenii cu slăbiciunile, greutăţile şi păcatele lor pentru a lupta împreună pentru mântuire. Este un loc al pocăinţei, nu al slavei. Canonul legat de călugărie spune că monahii nu trebuie să devină preoţi pentru că este un lucru de cinste. Din acest motiv, în mănăstirile vechi nu intrau mirenii ca să nu-i smintească pe monahi. Era şi este un loc al luptei.

Câte pot să-ţi vină în această luptă! Numai unul care se privează pe sine de libertăţi, de legăturile cu apropiaţii ştie prin ce trece. Este un zbucium care uneori se manifestă prin stări ce pot fi catalogate ca nebunii. Aceasta este lupta de purificare şi reordonare a simţămintelor şi a gândirii noastre strâmbate de lume.

Până la urmă, nu vreau să fiu un model, vreau ca Dumnezeu să-mi dea chip de pocăinţă. De scris cărţi a trebuit să scriu. M-a îndemnat toată lumea, începând de la vlădici. Nici n-aş putea să nu o fac, ştiind că Dumnezeu mi-a dat acest dar. Aş fi preferat să nu fie nevoie să ies în lumea asta, dar nu-i văd să o facă pe cei care sunt datori. Este foarte grav că monahii organizează lansări de carte şi nu o fac preoţii care au această datorie. Sunt obligaţi prin canon să fie învăţători.''

- Ieromonah Savatie Bastovoi -

sâmbătă, 6 iulie 2013

Mergi mai departe....continua sa-ti urmezi calea...,


 Uneori constat cu tristețe că oricât aș încerca să mă zbat să realizez ceva nu este suficient. Pentru a reuși ai nevoie ca și cei din jurul tău să rezoneze cu tine ,dacă întâmpini rezistență din parte lor trebuie să-i lași acolo unde se află și să îți urmezi calea,să mergi mai departe....în caz contrar nu vei face altceva decât să-ți atragi cel puțin ura / antipatia lor iar tu să-ți irosești inutil energia. 
 România e o țara tristă,populată cu neprofesioniști. 
 În România,țara enervărilor permanente nimic nu reușește atât de plenar ca eșecul. 
 În țara lu' '' las'  că merge și așa '' ...să te zbați și să încerci să-ți faci datoria ai șansa ,în cel mai fericit  caz să fii catalogat  ca...diribas(cred că este echivalentul cuvântului nebun ?) și să devii din ce în ce mai antipatic. 
 Îmi asum riscul și voi continuă să fac la fel...merg pe drumul meu și îmi urmez calea,e imposibil ca mai devreme sau mai târziu adunătura asta de imbecili să nu se autodistrugă. 
  
 Week-end minunat tuturor ! 

luni, 1 iulie 2013

Cum zboara anii

Timpul probabil ca se scurge la fel si numai perceptia noastra asupra scurgerii lui este diferita.

Parca mai ieri o aduceam de la maternitate....nu stiu cand au zburat anii...cand a terminat gradinita,apoi scoala primara si in final gimnaziul.
La sfarsitul clasei a VI a am luat inspirata decizie de a o inscrie sa faca,clasele a VII a si a VIII a la Liceul Teoretic  '' TRAIAN '' din Constanta din dorinta de a se acomoda cu o alta lume si s-a dovedit a fi o alegere super_inspirata !!!!
SuperScumpica noastra ANDREEA - BIANCA STAN caci despre ea este vorba nu numai ca nu ne-a inselat asteptarile,dar ne-a facut sa ne simtim sambata 29 Iunie,2013 la afisarea rezultatelor cei mai fericiti parinti din lume !!!!
Cu media generala 9.70 % ( Matematica 9.80 % ; Romana 9.60 % ) obtinuta la Evaluarea Nationala poate aplica la orice liceu de prestigiu din orasul Constanta...dar ea vrea sa ramana tot la Liceul Teoretic ' TRAIAN '' care este un liceu de mare prestigiu.
SuperScumpico,asa cum am postat si sambata pe twitter ( ca doar suntem '' in pas'' cu gadgeturile !!!) m-ai facut sa ma simt simt cel mai mandru tatic de pe mapamond !!!!!!
Suntem tare mandri de tine !!!!

P.S.

 Nu te lasa afectata de mizeriile frustratelor / frustratilor care mesteca ...,castane ca au fost usoare subiectele sau alte elucubratii ale unor minti bolnave de ura ...ale unor suflete macinate de invidie si BUCURA-TE de succesul tau...il meriti din plin.

P.S. 1
     
     Pariul ramane pariu,trebuie sa-l onorez !!!!!!

Medicina nu cunoaste cauza hipertensiunii...,




Friedrichshafen, Germany, 2004 Dr. Johann Georg Schnitzer)

Medicina nu cunoaste cauza hipertensiunii!
"La majoritatea persoanelor nu exista o cauza determinanta pentru aparitia hipertensiunii arteriale."
 Boala este descrisa si clasificata in "hipertensiune arteriala esentiala sau primara", dar depre cauzele bolii nu se stie o iota in mod sigur !
 Ce medicamente se dau in cazul hipertensiunii arteriale de catre medicina clasica ?
Medicamentul standard la hipertensiunea arteriala si pe care il primesc aproape 100% din pacienti este un medicament care contine o substanta numita betablocher si care inhiba bataile normale ale muschiului inimii reducand randamentul ei natural. Prin aceasta metoda inima nu mai bate cu amplitudinea necesara organismului si acest lucru duce automat la scaderea presiunii sangelui in artere la fel ca si atunci cand un robinet la care se afla legat un furtun este inchis un pic.
 Randamentul inimii este redus prin betablocheri cu 20-40% si acest lucru va duce inevitabil la:
- distrugerea sigura a muschilor inimii si ca urmare la boli cronice de inima
- lipsa de putere si energie
- oboseala cronica
- infectii in sange datorita lipsei de oxigen si de sange proaspat in extremitati
- slabirea sistemului imunitar
- slabirea tutoror organelor (toate organele sunt alimentate si intarite cu sangele pompat de inima.
- capacitate cerebrala scazuta
 Alte medicamante date impreuna cu betablocherii sunt medicamente care "subtiaza" sangele, adica care altereaza in mod artificial consistenta lui sau medicamente care dilata arterele.
 Intrebarea 1: Daca hipertensiunea nu are de a face cu inima - dupa cunostintele actuale ale medicinii - de ce se dau totusi medicamente care reduc puterea inimii ?
 Pentru ca prin aceste medicamente se obtine cel mai rapid efect de reducere a hipertensiunii - efect dorit si de pacienti. Insa cu medicamente se produc efecte nefaste si ireparabile asupra sanatatii de care vor profita la urma cel mai mult tot fabricantii de medicamente.

Intrebarea 2: Betablocherii vindeca hipertensiunea arteriala ?
Bineinteles ca nu vindeca nimic pentru ca inima are de a face cu tensinea arteriala la fel de mult ca si un robinet cu un furtun infundat care este conectat la el. Prin inchiderea robinetului nu se curata furtunul chiar daca presiunea din acesta scade.

Intrebarea 3: De ce se dau totusi betablocherii la hipertensiunea arteriala daca nu vindeca nimic?
Tocmai fiindca nu vindeca se dau aceste medicamente. Daca medicamentele ar vindeca ceva cine ar mai cumpara aceste medicamente decenii intregi ? Scopul industriei farmaceutice este profitul si nu vindecarea. Cu vindecarea nu se fac bani.

Intrebarea 4: De ce doctorii nu cauta o alternativa mai buna ?
Industria farmaceutica nu produce alte medicamente contra acestei afectiuni si ca urmare doctorii nu au ce sa aleaga.
Betablocherii funtioneaza rapid (desi distrug inima si slabesc intregul organism) si acest lucru le este mai mult decat suficient celor mai multi "doctori". Un doctor adevarat insa va cauta cauza bolii si va incerca sa o inlature, dar un astfel de doctor este mai rar decat 7 cifre la lotto.

Intrebarea 5: Care este de fapt cauza adevarata a hipertensiunii arteriale ?
Daca privim sistemul cardio-vascular il putem compara cu o pompa de apa care tine apa in circulatie intr-un lac artificial.
Acest sistem format dintr-o pompa (inima), furtun (vase sanguine), un filtru (rinichii). Pompa de apa este aleasa de asa natura sa garanteze circulatia ideala a apei.
 Daca presiunea din furtun creste la un moment dat exista numai doua cauze posibile:
a) infundarea furtunului
b) infundarea filtrului (rinichii)
 Reducand randamentul pompei de apa se scade tensiunea ridicata care apare in mod automat in furtun insa acest lucru nu duce la repararea problemei. Un instalator nu va face in acest caz ceea ce trebuie: el va curata flitrul infundat.

In cazul organismului cauza hipertensiunii arteriale sunt rinichii. Rinichii filtreaza permanent sangele si atunci cand randamentul lor scade automat creste tensiunea arteriala caci inima nu isi schimba randamenetul in functie de cel al rinichilor.
 De ce scade randamentul rinichilor ?
Rinichii omului sunt organele cele mai puternic legate direct de emotii si sunt afectati foarte puternic de suparari si de emotiile negative, indeosebi de cele de durata (tristete, depresie, deceptii sentimentale, pierderea celor iubiti, singurate).
 Cei mai multi oameni incep sa fac hipertensiune arteriala dupa un deces sau o suparare care tine mai mult timp. In cazul supararilor cronice rinichii nu mai pot lucra cum trebuie - se strang de la tristete - si reducandu-se capacitatea lor de filtrare creste in mod automat tensiunea din artere.
 Si conflictele si enervarile zilnice la oameni care nu sunt tristi sau depresivi duc la hipertensiune arteriala, insa acest lucru este cauzat nu numai de randamentul slabit al rinichilor (cei mai multi oamenii au rinichii slabiti si infundati) ci mai mult de ficat, care are o functie compensatoare la volumul de sange aflat in circulatie in organism. Enervearea afecteaza in mod direct ficatul. Deci cauza numarul lor la hipertensiune sunt conflictele emotionale, certurile, care duc la tensiune emotionala si ca urmare si la tensiune in sange.

Ca urmare voia buna si echilibrul emotional sunt factorii care vindeca cel mai usor hipertensiunea arteriala.
Fiindca pacientii nu stiu acest lucru, de indata ce au aflat ca sufera de aceasta afectiune ei vor lua medicamentele precrise de medic ani de zile - chiar daca necesitatea lor dispare - fiind convinsi ca boala este nevindecabila si ca trebuie sa ia aceste medicamente o viata intreaga.

Un alt factor important la hipertensiune este ficatul. Ficatul actioneaza ca un rezervor de sange care mentine cantitatea de sange din organism la nivelul necesar - asemanator cu rezervoarele de dilatare folosite la instalatiile de incalzire Oricine a vazut un ficat de animal isi poate da seama usor ca acesta este asemanator unui burete care contine mult sange.
La miscare muschii trebuie alimentati cu sange si acestea este eliberat de ficat care il aduna in timpul repausului.
Si la enervare sau emotii puternice ficatul elibereaza acest sange care se duce in zonele necesare, mai ales la cap unde se creeaza o congestie. La un om cu fiactul sanatos sangele se retrage repede inapoi in ficat dupa efort sau eneervare, pe cand la unul cu ficatul afectat acest lucru nu se mai petrece in mod rapid.
 Din cauza afectiunilor ficatului care, ca si cele la rinichi le are aproape orice om din ziua de azi mai mult sau mai putin datorita la mai multi factori (alimentatie nesanatoasa, lipsa de miscare, toxine acumulate, calculi renali si bliari) ficatul nu mai poate indeplini aceasta functie in mod ideal iar compensarea cantitatii de sange din arterii nu mai poate fi facuta in timp util ducand la valori marite de tensiune.
 Un ficat bolnav si enervarile duc deci la valori si mai mari ale tensiunii arteriale decat in cazul unui ficat sanatos.
Si acest lucru este cunoscut: bolnavii despresivi si maniosi fac tensiune si mai mare decat cei care sunt numai depresivi.
 Desi cauza primara a hipertensiunii este pe plan organic sistemul renal, ficatul are deci o influenta destul de mare asupra valorilor ei.

Al treilea factor la hipertensiunea arteriala, care este insa minor, este pierderea elasticititatii arterelor. Arterele elastice sunt in stare sa compenseze prin umflare o parte din tensiunea marita aparuta, in timp ce arterele rigide si cu elasticitatea alterata vor pastra cresterea presiunii arteriale la valoarea cauzata de emotia creeata.

Factorii zilnici care duc la variatia tensiunii arteriale in cazul hipertensivilor cronici, datorate rinichilor, emotiile negative si enervarile, asa cum stie orice hipertensiv din proprie experienta.

Intrebarea 6: De ce doctorul meu nu stie toate lucrurile acestea ?
Doctorii au fost invatati candva la facultate - in mod evident gresit - ca hipertensiunea nu are cauze si ca se trateaza cu betablocheri. Majoritarea doctorilor au ramas la acest stadiu de necunoastere totala, stadiu la care a ramas si "stiinta" oferita de industria farmaceutica de mai multe decenii. In ultimii 30 de ani nu s-a facut un singur pas inaintre pentru vindecarea hipertensiunii caci cine are oare nevoie de un pas inainte cand se castiga atatia bani cu betablocheri si cu alte medicamente ?

Timp de cercetare proprie si mai ales de gandire doctorii din ziua de azi nu detin, iar ei, ca si cei multi "oameni de stiinta" se multumesc cu ceea ce stiu deja.

Cum se poate vindeca hipertensiunea in mod adevarat
Pentru a vindeca hipertensiunea exista un singur mod real si eficient: trebuie vindecata sau eliminata depresia, supararea sau tristetea pacientului !
Acest lucru se poate face in mod efectiv cu ajutorul homeopatiei sau prin schimbarea modului de viata.
Oamenii care se enerveaza usor trebuie sa indeparteze sursele conflictelor si sa incearca sa se stapanesca.

In cazul hipertensiunii trebuie tratate cu remedii naturiste atat organele (rinichii si ficatul) care duc la cresterea ei dar mai ales cauzele psihice care duc la dereglarea acestor organe: supararea, depresia si enervarea. Acest lucru se poate face cel mai efectiv si precis cu ajutorul remediilor homeopate.

Tratamentul cu betablocheri si subtietori de sange aduce numai daune intregului organsim si nu vizeaza deloc cauza adevarata a bolii facand bolnavii dependenti de aceste medicamente pentru decenii intregi.
In plus in acest caz este evident faptul ca doctorii dau la hipertensiune un medicament pentru inima cand de fapt cauza bolii nu este cunoscuta si nici atribuita inimii ! Acest tratament este tot asa o mare prostie ca si reducerea randamentului pompei de apa in loc de desfundarea filtrului pentru un instalator. Daca un instalator ar face asa ceva ar fi concediat imediat. Doctorii fac acest lucru de decenii intregi fara nici macar sa se intrebe care este cauza acestei boli.

Multi bolnavi care au reusit sa depaseasca stadiul depresiv nu mai au hipertensiune si nu mai au ca urmare nici nevoie de medicamente, dar se iau mai departe din obsinuinta sau din cauza ca doctorii lor nu le spun ca nu mai sunt necesare.
Frica de "a se intampla ceva" este mentinuta si innoculata de sistemul medical si acesti betablocheri se dau in cele mai multe cazuri decenii intregi desi necesitatea lor dispare des de la sine in multe cazuri.

Alternative eficiente la betablocheri
O alternativa naturala foarte eficienta la betablocheri si mult mai sanatoasa si care functioneaza pentru cei mai multi bolnavi, este remediul naturist de la plafar cu numele de "Regulator de tensiune". Remediul costa 25 de lei si se poate gasi peste tot unde este un magazin naturist gen plafar. Remediul merita incercat, desi nu poate ajuta pe toti dat fiind factorii diferiti care cauzeaza marirea tensiunii cat si organele afectate.

Mult mai eficiente la vindecarea cauzelor hipertensiunii ar fi deci drenoare renale si hepatice, remedii care inlatura depunerile din rinichi impreuna cu remedii naturale contra depresiei sau a irascibiliatii.

Why Hypertension Medication Side Effects?
by Dr. Johann Georg Schnitzer