Powered By Blogger

luni, 25 iulie 2011

Aminteste-ti ca esti.....unic ,




E vara,sfarsit de Iulie,se apropie si August,ultima luna de vara.....soarele arde ucigator....briza adie rar si anemic.
Trece si vara....prea repede,parca....timpul e comprimat,daca a trecut ziua de azi,luni,inceputul saptamanii...maine e deja vineri....atat de rapid se deruleaza totul.
Week-end-ul care a trecut am fost plecat in vizita ,in judet....pe la Manastiri,am vizitat DERVENTUL,un minunat colt de lume,un loc unde Divinitatea iti mangaie obrazul si parca te saruta pe frunte.
E atata liniste si totul pare incremenit in loc,nimic din agitatia nebuna a orasului, a lumii in care traim.
Ceea ce am simtit nu poate fi descris in cuvinte si nici nu e recomandat,cine nu simte,ma poate cataloga foarte usor ca fanatic religios,desi intre noi fie vorba,nu e treaba mea ce gandesc altii despre mine.
Probabil ca odata cu trecerea anilor,ma linistesc,evit sa folosesc,cuvantul intelept...nu mai pun absolut deloc pret pe ceea ce cred '' verisorii ''despre mine,de la Vladica la Opinca,e problema lor ,ii las, sa isi consume frustrarile,fiecare e liber sa aleaga ce face si mai ales cum se simte.
Eu ar trebui sa-mi reamintesc de fiecare data ca sunt unic, NU,nu m-a parasit modestia fiecare dintre noi suntem un unicat in felul nostru,nu mai exista o alta copie a noastra niciunde in lumea asta,tot asa cum nu poti identifica doua persoane care au amprentele digitale identice sau ca sa folosesc un exemplu din lumea necuvantatoarelor,tot asa cum desenul de pe epiderma a doua zebre nu este identic.
Daca nu reusesc,sa realizez eu asta nimeni altcineva nu o va face,acesta este si motivul pentru care de fiecare data incerc sa imi incurajez fetele si sa ma bucur de fiecare reusita a lor oricat de mica ar fi,incerc sa le insuflu incredere in ele,sa realizeze cat de minunate sunt,sa tina fruntea sus si sa priveasca zilele care vin ca pe un dar si viata ca pe o experienta deosebita,un lucru frumos,de care nu trebuie sa se teama.
Am uitat sa ne mai bucuram de rasaritul soarelui,nu mai avem timp sa ne oprim sa ascultam picaturile de ploaie atunci cand dupa o zi torida cum e aceasta,vine ploaia rece de vara ca o binecuvantare,alergam ca nebunii dupa acumulari materiale,fara a realiza ca la fel cum noi suntem unici si ziua de azi este unica si irepetabila,ca niciodata nu mai avem sansa de a ne intalni cu ziua de azi,suntem prea preocupati sa avem,sa ne imbuibam,fara sa realizam ca nu aceasta este calea spre fericire,fara sa intelegem ca ne trebuie foarte putin pentru a fi fericiti.
De fapt cred ca am mai scris-o si cu riscu' de a ma repeta o sa o mai scriu inca odata(mai ales ca nu imi apartine,incerc sa citez din memorie)....ce este de fapt viata aceasta decat nu o goana nebuna in care incercam sa o luam unii inaintea celorlalti.
Si in aceasta goana nebuna....nu realizam ca suntem unici,copiii minunati ai aceluiasi Dumnezeu si omitem esentialul...uitam sa traim,azi,aici ,acum !!!!
Nu realizam ca maine e atat de departe...asa ca omule,opreste-te pentru o clipa si fa-ti timp sa traiesti macar cate clipe numai cu tine,numai ale tale ,numai pentru tine.
Curaj,incearca,vei vedea ca nu e greu !!!!!!!!!!!!!!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu