REQUIEM pentru MAMA MEA...,

 A trecut un an Mamă ...dar nu am avut puterea să scriu nimic pe 26 martie când s-a împlinit un an de când ai plecat. 
 Am mers la sat...ți-am făcut pomenirea de un an,am chemat prietenele tale.... au venit

vecinii,vecinele....dar mare lucru nu îmi mai amintesc...pentru că am fost anesteziat de durere,uneori sufocat ! 
 Aș vrea să-ți scriu că TATA e bine...dar nu e deloc...cu o zi înainte de pomenirea ta ,vineri am mers la BABENI și nu l-am găsit acasă,mi-au spus Geta și tanti Stanica, că a plecat...l-am găsit în CEAIR...se întorcea către casă...l-am văzut și din nou sufletul s-a chircit de durere în mine...nu a mai rămas nimic din bărbatul puternic de altădată care doborâ stejarii prin pădurile Babeniului ! 
 L-am întrebat de ce a plecat de acasă de ce pleacă de acasă și mi-a răspuns că de singurătate...că nu mai suportă să stea singur în curte...și am simțit cum se prăbușește cerul pe mine de mila lui...am realizat cât de greu e să fii copil bătrân din părinți bătrâni !!! 
 ...................................................................................................................................................................L-am căutat prin grădină casei părintești pe Sorinel,copilul care am fost și nu l-am găsit....nu mă mai pot întoarce acasă mamă...fără tine totul e pustiu și trist. 
  
 .............................................................................................................................................................. 
 Sper că ți-ai găsit liniștea,că ai avut parte de drum în lumina și că acum te odihnești în pace. 
 Nu te voi uita niciodată steaua mea de pe cer,îngerul meu păzitor ! 
 Mă rog Bunului Dumnezeu să aibă grijă de sufletul tău,îi încredințez Bunului Meu Dumnezeu   sufletul tău,să aibă grijă de el,să-și găsească liniștea și să ai parte de lumina  !!!

TE VOI IUBI MEREU , MAMA MEA DRAGA !!!