Mă reîntorc cu drag....dar nu mai pot rămâne...,

 Se spune ( și parțial cred că e adevărat ) că întoarcerea acasă redeschide răni cicatrizate de mult...dar care dor. 
 Babeniul este locul în care mă reîntorc de fiecare dată cu drag....dar în care nu aș mai putea trăi ,cel puțin deocamdată....evit să scriu niciodată...știi ce se spune: 
 '' Niciodată....să nu spui ...niciodată !!!" 
 Da,e adevarat...e... locul în care ma reîntorc și în care îmi încarc bateriile...dar este și locul în care trebuie să fiu foarte atent..'' să nu calc pe amintiri''...pentru că fiecare piatră de pe ulița copilăriei are pentru mine amintirea ei,fiecare copac îmi activează o emoție și mai sunt florile !!! 
 O Doamne,florile...florile MAMEI MELE,înflorite la mijloc de Octombrie de parcă ar fi fost Iulie,miez de vară....frumoase...nemuritoare...atât de vii....ametiotare prin parfumul lor și tulburător de autentice. 
 Uneori îmi pare că îi aud pașii și EI și mă aștept să mă certe că ceva nu e în regulă cu mine ( fie arăt prea obosit,fie am mai multe kilograme în plus și nu fac nimic să mai dau jos din burta aia..sau nu mă port frumos cu Camelia și sunt un nerușinat ...'' exact că tac-tu '' ...)...dar e numai o părere. 
 Privesc ulița satului...pustie, pe care urcă la un moment dat doi prichindei în ''hainele lor saracacioase'',speriați la vederea mea,dar suficient de surâzători și politicoși,mă învrednicesc cu   un '' sărut mână ,nenea''. 
 Îi privesc în hainele lor mult prea lărgi,rămase probabil de la frații mai mari sau primite  de la verișorii mai înstăriți de la oraș,cărora hainutele le-au rămas mici...sau nu le mai plac....credeti-ma cunosc personal sentimentul :) ! 
 Încerc să-mi imaginez cum eram eu, Sorinel,copilul răsfățat al MAMEI ....caut copilul care am fost și nu-l găsesc nicăieri și sufletul mi-e pustiit de durere ! 
 Fără amintiri suntem săraci ...prea săraci. 
 Privesc peste gard și îmi pare că îl aud preț de câteva minute pe vecinul Aristotel cum mă apostrofează : 
 '' Sorine,pune mână și mătură curtea sau fă orice altceva,nu mai visa,ai venit la țară ....muncește sau te-ai domnit și tu? '' 
 Surâd amar și realizez că vremurile acelea nu se vor mai întoarce niciodată ! 
 Intru în casă , o întreb pe Nela dacă mai stăm...ea îmi face semn din cap să mergem ! 
 Îi zic tatei sărut mână TATĂ,noi plecăm...iar el mă întreabă : 
 '' Unde pleci mă,nu rămâi aici să stai cu mine,pe mine cui mă lași '' ! 
 Îi întind mână să dăm noroc...'' că între bărbați '' și refuză...de pupat nu poate fi vorba....nu acceptă așa ceva. 
 Îl las singur în casă și plecăm,amărâți și eu și Nela....! 
  
 >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> 
 .................................................................................................................................................................. 
 Mă voi reîntoarce....dar de rămas acolo nu mai pot să rămân !!!!       

Sa iubesti...sa crezi....si sa ierti...,

 Timpul trece la fel....doar percepția noastră asupra trecerii lui,a timpului , este diferită. 
 Continuu să merg pe drumul meu,îmi accept căderile...patimile....''las totul să curga'' nu mă mai împotrivesc...pentru că nu pot schimba nimic. 
 Uneori privesc cerul și caut steaua în care te-ai mutat...uneori o găsesc și în nopțile ..'' de smoala''...alteori nici când e cerul plin de stele. 
 Ada , a început anul doi la liceu,Becky,e la grădiniță,la grupa mijlocie și e tare mândră de statutul ei ,eu și Camelia,rutina zilnica...a ,''ne-am sărbătorit și noi'' pentru că pe 17 Septembrie 2014 am aniversat 20 de ani de când suntem împreună...o cifră rotundă, zic YO ! 
 ............................................................................................................................................
 Îmi doresc sănătate pentru fetele mele,pentru Camelia și pentru mine....restul nu mai contează...știți ce se spune: 
 '' Un OM valorează atât cât iubește ! '' . 
  
 ..........................................................................................................................................
 Când mă rog ,chiar dacă nu o mai fac atât de des ca altdata....una din rugăciunile mele se încheie cu : 
  '' Dă-mi Doamne,puterea să răzbesc prin povara zile, 
 prin toate faptele ei ! 
 Condu-mi voința și învață-mă,Doamne, 
 să mă rog,să sper,să cred,să iubesc,să rabd.....și mai ales,să iert, Amin ! " 

Aşa grăit-a tata…     

                       

…Şi, dintr-odată, tata, îmi spune – fără glas – 
Căci gândul său, în creier, uşor mi -se prelinge: 
„Băiete, viaţa asta, e-un chinuit popas – 
În care nedreptatea, de când e lumea-nvinge…” 
Şi îmi mai spune tata, cu glas neauzit – 
Ce mintea mi-o coboară din prea deşartă slavă: 
„Băiete, în viaţa asta, doar banul nemuncit 
Deschide orice uşă – căci lumea e bolnavă… 
Bolnavă de avere, de pizmă – de-orice vrei, 
Căci calcă pe alături – pân’ va călca în gol… 
Ajungă, însă, zilei, doar răutatea ei – 
Tu planuri chibzuieşte – gândindu-le domol; 
Nu plăsmui iluzii – deşertăciune-i tot - 
Nu-i viaţa cale dreaptă – ci drum pietros şi greu… 
Mândriei pune-i, straşnic, căpăstru peste bot – 
De vrei să fii prieten cu Bunul Dumnezeu…” 
…Aşa grăit-a tata – cu glas neauzit – 
Doar mâna tremurândă, ducând-o către tâmplă… 
Privesc bătrânu-acesta, de muncă tăbăcit, 
Senin privind la toate, ce-n juru-i se întâmplă. 
Stăm, amândoi, pe prispă – eu gând cutremurat, 
El - o statuie vie, de vremuri nesmintită… 
Îi mângâie o rază obrazul ars, ridat 
Şi un surâs-i adie pe faţa obosită… 

  - Boris Ioachim -

Oamenii au nevoie de dragoste....,

Oamenii au nevoie de dragoste mai mult decât de mâncare.
Viaţa e un dar minunat de la Dumnezeu ...pe care nu ştim să-l preţuim.
Ne e mult mai uşor să ne judecăm semenii decât să-i înţelegem....ne este mult mai uşor să scuipăm pe oameni decât să-i mângâiem.
Îi judecăm aspru şi nu ne mai rămâne timp pentru iubire...nu mai avem timp să-i iubim....şi murim.... puţin...câte puţin !!!!
Sunt recunoscător pentru tot ceea ce am primit ,ceea ce primesc şi ceea ce voi primi.

Întâmplări....deloc întâmplătoare...,

 23 iulie.....e o zi tristă pentru familia noastră,în urmă cu 13 ani o conduceam pe ultimul drum pe Pavelina,sora mea cea mare,mama Silviei,......avea doar 51 de ani și o viață întreagă înainte....dar a plecat....lăsându-ne pe noi cei rămăși în urma ei în stare de șoc !!!! 
  
 În noaptea de 23 - 24 iulie, Pavelina vine în vis la Silvia și-i dă 200 de euro '' să aibă bani să dea la doctor '' .....!!! 
 Pe 24 iulie Silvia ( care se aștepta să nască peste 5-7 zile )....trebuie să meargă la maternitate unde după câteva ore îl aduce pe lume pe DAVID , băiețelul ei și al lui Fane Papuc. 
  
 La distanță de 13 ani după cea mai mare tragedie care s-a abătut asupra neamului nostru ne este dat să trăim cea mai mare bucurie . 
  
 Să nu-mi spuneți că astea sunt întâmplări pur și simplu , superstiții...,credințe false ...poate întâmplări....neîntâmplătoare...!!! 
  
 ............................................................................................................
  
 Închid ochii și mi le imaginez pe amândouă, pe Pavelina și pe Mama Mea cum stau una lângă cealaltă sus în Cer și cu ochii plini de lacrimi... de bucurie îi veghează somnul lui David și se bucură că după Theodor a mai apărut în '' neamu' nostru '' încă un băiat după  atâtea fețe :) 
  
 Bine ai venit în familia noastră DAVID ! 
 Să fii sănătos,norocos și fericit !!! 
  
 Nimic din ceea ce ni se întâmplă pe lumea asta nu este rodul întâmplării !!!!!!!!!!!! 

Am atins si borna cu nr . 46 .... !!!

            În urmă cu 46 de ani când Mama Mea mă aducea pe lume în Babeniul meu drag,Dumnezeu în imensa-I bunătate m-a răsplătit cu o mamă și un tată care m-au crescut cu dragoste și m-au iubit necondiționat. 

Mi-a dăruit 3 surori care m-au răsfățat și m-au învățat o mulțime de lucruri.
Am avut privilegiul de a fi educat de dascăli pasionați de meseria lor și de a merge la școli foarte bune.
Am cunoscut-o pe Camelia,soția pe care și-ar dori-o orice bărbat..., care mi-a dăruit cele mai minunate fiice din lume,pe Andreea - Bianca și Rebecca - Ioana.
Am întâlnit oameni providențiali care mi-au marcat destinul și care m-au ajutat să înțeleg o mulțime de lucruri .
Sunt atâtea sute de mii de motive pentru care sunt recunoscător,dar mă opresc aici,acum și strig :
'' CLIPĂ RĂMÂI ,
EȘTI ATÂT DE FRUMOASĂ !!!! ''

REQUIEM pentru MAMA MEA...,

 A trecut un an Mamă ...dar nu am avut puterea să scriu nimic pe 26 martie când s-a împlinit un an de când ai plecat. 
 Am mers la sat...ți-am făcut pomenirea de un an,am chemat prietenele tale.... au venit

vecinii,vecinele....dar mare lucru nu îmi mai amintesc...pentru că am fost anesteziat de durere,uneori sufocat ! 
 Aș vrea să-ți scriu că TATA e bine...dar nu e deloc...cu o zi înainte de pomenirea ta ,vineri am mers la BABENI și nu l-am găsit acasă,mi-au spus Geta și tanti Stanica, că a plecat...l-am găsit în CEAIR...se întorcea către casă...l-am văzut și din nou sufletul s-a chircit de durere în mine...nu a mai rămas nimic din bărbatul puternic de altădată care doborâ stejarii prin pădurile Babeniului ! 
 L-am întrebat de ce a plecat de acasă de ce pleacă de acasă și mi-a răspuns că de singurătate...că nu mai suportă să stea singur în curte...și am simțit cum se prăbușește cerul pe mine de mila lui...am realizat cât de greu e să fii copil bătrân din părinți bătrâni !!! 
 ...................................................................................................................................................................L-am căutat prin grădină casei părintești pe Sorinel,copilul care am fost și nu l-am găsit....nu mă mai pot întoarce acasă mamă...fără tine totul e pustiu și trist. 
  
 .............................................................................................................................................................. 
 Sper că ți-ai găsit liniștea,că ai avut parte de drum în lumina și că acum te odihnești în pace. 
 Nu te voi uita niciodată steaua mea de pe cer,îngerul meu păzitor ! 
 Mă rog Bunului Dumnezeu să aibă grijă de sufletul tău,îi încredințez Bunului Meu Dumnezeu   sufletul tău,să aibă grijă de el,să-și găsească liniștea și să ai parte de lumina  !!!

TE VOI IUBI MEREU , MAMA MEA DRAGA !!!