Powered By Blogger

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Mi-e dor.....!!!!!!!!

Constanta,in aceasta zi de noiembrie,e in straie de primavara....ma gandesc,ca era o idee buna sa plec pana la BABENI,sa-mi vad parintii/surorile/nepoatele....familia.
Mi-e dor de locurile pe unde mi-am petrecut copilaria[o fi de la astenia de toamna_primavaratica?],de copilaria ramasa undeva in trecut.....de cei cativa amici cu care bateam de zor,dealurile minunate ale Babenilor,satu' pierdut undeva in zona colinara a Buzaului.....de zilele de Duminica in care fie jucam volei pe terenul batatorit din fata Caminului Cultural,fie insoteam in deplasari,in bena autocamionului SAVIEM,al CAP-ului din comuna,echipa de fotbal a comunei ,LUCEAFARUL TOPLICENI,in care eu nu prindeam aproape niciodata primul 11,dar asta conta mai putin,aveam cea mai mare parte a amicilor componenti de baza si era musai sa ii insotesc in deplasari pentru a-i incuraja.
E adevarat cu nu  aveam calculator acasa[nici macar televizor nu au avut ai mei pana nu am cumparat eu unul din primul meu salariu...dar asta nu ma apasa prea tare..!] nu aveam laptop-uri,LUCEAFARUL TOPLICENI,juca in Campionatul Judetean,Seria Promotie,dar in anul urmator inscrierii au promovat in Seria ONOARE[un fel de Divizia C de astazi,cred] la o distanta de vreo 10 puncte fata de ocupanta locului secund...de fapt tocmai in asta consta farmecul,baietii erau atat de buni pentru acel nivel,ca ii bateau ca pe covoare pe ceilalti...la scoruri destul de mari....
Mi-e dor de zilele in care eram alaturi de tovarasii de joaca si faceam schimb de ''repereuri''[cartoanele de la cutiile de chibrituri,pe care le rupeam spre disperarea maica-mi] cand cel care primea de la rudele de la Bucuresti o revista PIF[pe care varul ghiftuit de la Capitala oricum nu o mai vroia] era o mica vedeta rurala.....ca sa nu-i amintesc pe cei ai carui parinti mai instariti ii cumparau din Targ de la Timisoara, blue-jens....aia deja erau adevarate VIP-URI...dar cu toate astea nu ne invidiam intre noi,stiam sa ne apriecem mai mult,ne ajutam daca aveam o problema,ne acopeream atunci cand unul dintre noi o ''comitea'' !!
Atunci nu era nevoie sa te anunti inainte de a merge la un amic acasa,strigai pur si simplu la poarta....erai invitat inauntru,daca se nimerea sa-i gasesti la masa ,''era musai'' sa te asezi si tu la masa sa mananci cu ei....
In anii aceia,cea mai mare bucurie era sa ne intalnim pur si simplu....nu aveam telefoane mobile,dar nu ne era foarte greu sa comunicam intre noi.....nu aveam nevoie de calculatoare,dar invatam in draci.....imi amintesc,ca devoram cartile pe care le imprumutam de la cei care invatau in orasele mari,dar isi petreceau vacantele de vara cu noi,copii care nu ne priveau de sus,ba dimpotriva,ne invitau in timpul anului scolar la ei acasa cand isi serbau ziua de nastere si chiar ne prezentau cu mandrie ''gastii de la  oras'' ca fiind prietenii lor,in nici intr-un caz prietenii lor de la tara.
Sentimentalism lesinat,desigur,isi vor spune unii.....dar au fost vremuri frumoase....am avut o copilarie minunata si am fost inconjurat de oameni cu sufletul curat....pe multi dintre ei,nu i-am mai intalnit de zeci de ani...nu stiu cu ce se vor mai fi ocupand....pe unde s-au stabilit.....ii port in sufletul meu si uneori,ca acum,ii mai scot de acolo amintindu-mi de ei si de copilaria mea minunata....!
Mi-e dor sa mai tresar,la auzul unei masini care urca ,catre casa noastra,in speranta ca vin sora mea cea mare si cumnatu' meu,chiar daca stiu ca Pavelina nu mai e printre noi si nu o sa o mai vad niciodata.....!
Mi-e dor si de serile in care la difuzorul din camera mea modesta ascultam Cenaclu Flacara.....ieri dimneata,la ora 7.15',inima celui care mi-a infrumusetat noptile copilariei.....a geniului numit Adrian Paunescu....a incetat sa mai bata.....s-a ridicat la ceruri pentru a-i incanta si pe cei de acolo....probabil ca in lumea aceea ,cu siguranta,mai buna si cu mult mai curata decat aceasta in care traim,noi, se va intalni si Pavelina,cu el,pentru ca atat cat a trait si-a dorit ca macar odata sa mearga la Cenaclu...dar fie nu a avut cu cine...fie....trebuia sa munceasca....sa produca.....pentru a-i face fericiti pe cei din jur....pentru ea nu si-a facut timp nicodata !!!!!!!!!
Maestre,cerul sa isi deschida portile si sa te primeasca cu dragoste...iar pe mine sa ma ierti daca uneori l-am judecat pe omul politic Adrian Paunescu.....dar intotdeauna am fost fascinat de opera poetului de geniu....atat cat am reusit sa parcurg din ea....!
Inchei,pentru ca devin ''al naibii de sentimental''....cred ca incep sa imbatranesc....!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu