Powered By Blogger

joi, 19 mai 2011

Catalin,minunatul meu prieten Pur Sange Arab,

'' Cand Dumnezeu a vrut sa faca,calul,
a spus Vantului de Sud ,,Vreau sa fac o creatura din tine.Strange-te !''
Si vantul s-a strans.Arhanghelul Gabriel...a luat o mana de material si a prezentat-o Domnului,care a facut un cal brun sau roib, si a spus ''
Te numesc Cal.....Vei fi Dumnezeul celorlalte animale''
EMIR ABD EL KADER (1808-83)
O SCRISOARE CATRE UN FRANCEZ,
GENERAL DAUMAS






Am crezut pana ieri ca pot uita si ca va ramane pentru mine o amintire neplacuta....dar ieri am citit pe facebook,ceea ce a postat prietena mea,Anca.
Dupa care ingrozit am vazut pozele....sunt convins ca niciodata nu voi mai fi aceiasi persoana dupa ce am vazut acele grozavii.
In esenta,viata mea care e uneori monotona,alteori palpitanta dar in cea mai mare parte a timpului,neinteresanta pentru cei din jur....se rezuma la familie,birou,casa si uneori mici pasiuni neinteresante pentru cei din jur.
Faptul ca am copilarit la sat l-am considerat intotdeauna un priviliegiu si niciodata un handicap.....asta nu inseamna ca nu-i iubesc pe oraseni.....iubesc oamenii in general....pe cei care ma hulesc,ma barfesc,imi doresc raul....ii privesc cu intelegere si ma bucur ca nu sunt ca ei....ca Dumnezeu a fost si este bun cu mine....si m-a inzestrat cu acest minunat dar care e....toleranta.
In Romania lui Ceausescu,un copil caruia ii placea cartea / scoala avea posibilitatea sa invete....eu am ales sa duc mai departe pasiunea pentru pamant si dragostea fata de animale a tatalui,care a fost brigadier pomicol....am terminat liceul de profil...dupa liceu am picat in primul an la admiterea la facultate....a urmat armata la trupa...reintoarcerea in sat...apoi facultatea.
Am studiat zootehnia nu pentru ca nu as fi intrat la medicina veterinara ci pentru ca stiam ca eu care nu sunt capabil sa tai o gaina...nu as fi fost un medic veterinar care sa taie sa faca tratamente....ori mie nu imi plac jumatatile de masura.
Am iubit si iubesc toate animalele...dar dintotdeauna....m-am topit si ma topesc la vederea cailor....e o chestie pe care nu o pot explica...vine din interior...!
Dupa absolvirea facultatii....am avut sansa sa lucrez printre multe alte locuri de munca si in sectorul privat,cu un tip foarte destupat la minte....pe langa comert,se avea si 2 ferme....a fost o perioada de care imi amintesc cu mare placere,tipul m-a tratat intotdeauna cu respect si chiar ca pe un frate mai mic....i-am purtat si ii voi purta intotdeauna recunostinta nemarginita...este unul dintre putinii OAMENI BUNI pe care i-am intalnit in viata mea.
Revin la Catalin,prietenul meu PUR SANGE ARAB...asa l-am cunoscut......stapanul lui avea relatii de faceri cu patronul la care lucram.
Intamplarea a facut ca intr-o zi sa mergem la cetateanu respectiv care era mare iubitor si ingrijitor de cai....si acolo l-am vazut.
Un Pur Sange Arab cu pielea de culoarea aurului si o coama blonda.....stralucitoare...Catalin nu era un manz oarecare avea pedigree.....tatal lui era un armasar valoros....de la Herghelia Mangalia.
Ne-am indragostit pe loc de el si eu si patronu'....si a urmat inevitabil...incheierea afacerii.....l-am adus la ferma....cat de fericit alerga prin padoc....ce bucurosi eram cand ne revedeam......imi amintesc cum se alinta si nu vroia sa vina la mine cand il fluieram chiar daca aveam in palma pregatite cele 3-4 bucati de zahar cubic cu care il tratam zilnic.
Imi amintesc,cat de mandru mergea in buestru'...cand il puneam la docar...!
Perioada frumoasa....a luat la un moment dat sfarsit.....intr-o dimineata.....baietii care se ocupau de partea de abatorizare...au venit sa taie cateva vite...si bonus.....aveau ordin sa-l sacrifice si pe Catalin.....!
A fost si ramane cea mai oribila amintire pe care o am din acea perioada.
Evident nu am reusit sa asist la asa ceva...am plecat ingrozit.....si cred ca in mintea mea a incoltit si ideea ca nu voi mai putea lucra niciodata pentru omul acela care din prea multa bunatate ajunsese la ananghie....atat de disperat incat sa sacrifice si ce iubea !!!!
Am sperat ca nu voi mai trai asa ceva.....dar ceea ce am vazut ca se intampla la Tulcea cu caii din salbaticie care produc ''daune mediului inconjurator''...m-a facut sa ma sufoc de neputinta si de disperare.
L-am cunoscut personal pe cel care pastoreste judetul Tulcea din perioada in care conducea Directia Agricola.....e un om de o calitate rara....nu ma intereseaza daca e inregimetat politic intr-un partid sau altul si sunt uimit sa constat ca nu a reactionat inca !!!!
Inca il mai visez pe Catalin uneori......ma poarta calare pe dealurile Babeniului meu drag.....e fericit ca e liber, necheaza si ma duce departe...departe in copilaria mea....unde oamenii nu omorau caii,unde exista omenie...unde prietenii mei erau prietenii mei si erau fericiti daca ,castigau la ''repereuri''...acele cartoane pe care le obtineam prin ruperea cutiilor de chibrituri spre disperarea mamei.
Nu stiu daca ceea ce am postat ,e un strigat de disperare,sau ''o luare de atitudine'' cum ar spune ironic-infantil,shmecherii cu care imi impart birou'.....!
Cataline,te rog,vorbeste si cu fratii tai care vor veni la tine ,acolo sus la ceruri si roaga-i sa-i ierte pe inconstientii care ucid fara discernamat....explica-le ,te rog,ca astia nu sunt oameni si-au pierdut de foarte mult timp si ultima farama de omenie !!!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu